Tipărire
Categorie: Stagiunea 1969-1970

Comedie cu cântice, în două acte de Vasile Alecsandri 

„Chirița în provinție” este poate cea mai cunoscută componentă a ciclului dedicat acestui personaj de mare pregnanță în literatura românească. Piesa se construiește pe două direcții, Chirița urmărind obținerea de către Grigori Bârzoi a funcției de ispravnic al ținutului și căsătoria fiului Guliță cu Luluța, orfană aflată în grija ei. Luluța este însă îndrăgostită de Leonaș care, prin câteva travestiuri și ingenioase stratageme, reușește să se însoare cu aleasa inimii lui și să preia postul de ispravnic de care Bârzoi a abuzat. În micul ei târg provincial, Chirița pozează ca promotoare a noilor tendințe și maniere occidentale: primește scrisorile doar pe tavă, călărește și fumează pentru că e la modă, își îmbracă bărbatul „nemțește”, caută să îl stileze pe Ion rândașul. În continuare, e decisă să emigreze la Paris, pe care își imaginează că îl va cuceri cu titlul de baroană și cu franțuzeasca învățată „toute seulette” și practicată în conversații extrem de savuroase cu „Monsiu Șarl”, preceptorul lui Guliță. Piesa se încheie cu „demisionul” forțat al lui Bârzoi, cu logodna lui Leonaș cu Luluța și cu petrecerea de adio a Chiriței, care a obținut pașaportul pentru „staturile Evropii” și pornește din provincialismul ei perfect în asaltul Occidentului. 

Distribuţia: 

Cucoana Chiriţa:  Olimpia Mâinea, Anca Miere Chirilă
Grigori Bârzoi:  Grig Schiţcu
Guliţă, copilul lor:  Ana Popa, Grig Dristaru
Luluţa:  Andra Teodorescu
Safta:  Doina Urlăţeanu 
Domnul Şarl:  Ion Abrudan
Leonaş:  Ben Dumitrescu
Ion:  Ion Martin
Ţărani şi invitaţi:  Blaga Pascu, Călina Marcu, Edit Gheneş, Mihai Lascu, Ion Mureşan, Lucia Rois 

Regia artistică:  Dorel Urlăţeanu artist emerit
Scenografia:  Eliza Popescu 
Muzica:  Alexandru Flechtenmacher şi Carol Nosek
Conducerea muzicală:  Zoltán Boros 
Corepetitor:  Mihai Vasilescu
Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleor:  Sofica Spoială 

Data premierei:   26 noiembrie 1969