Please ensure Javascript is enabled for purposes of website accessibility
Folosim cookie-uri | We use cookies
Cookie-urile ne permit să vă oferim online serviciile noastre. Pentru a vă bucura de toate facilitățile website-ului este necesar să le acceptați.
×

Stagiunea 2015-2016

Un spectacol din amintiri, cu Eugen Țugulea

Teatrul Regina Maria vă invită la aniversarea a 60 de ani de când pe această scenă s-a jucat primul spectacol al secţiei române. În cinstea acestui eveniment aniversar, îndrăgitul actor Eugen Ţugulea, care a onorat scena teatrului românesc orădean încă de la înfinţare, va susţine un recital deosebit de versuri şi monoloage celebre, care va culmina cu invitaţia, pe care o adresează fiecărui spectator, la dialog.

Spectacolul cuprinde versuri din Mihai Eminescu, Michelangelo Buonarotti, George Topârceanu, M.R. Paraschivescu și George Coșbuc, dar și monoloage din I.L. Caragiale, B.Șt. Delavrancea, William Shakespeare, Al. Pușkin, Geo Bogza și Petre Ghelmez și un inedit dialog cu spectatorii.

Spectacolul va fi moderat de Elisabeta Pop, critic de teatru, iar momentul „Balada neamului meu” va fi susținut melodic, la nai, de talentata Oana Lianu.

Data premierei: 26 noiembrie 2015

de Alexandr Galin

Şase femei se lasă seduse de mirajul unei vieţi mai bune în străinătate şi participă la un casting susţinut de o prestigioasă firmă japoneză, care oferă slujbe atractive în domeniul showbiz-ului. Sunt invitate toate femeile talentate, înzestrate cu aptitudini artistice, mai ales pentru dans şi interpretare vocală. Ceea ce nu precizează anunțul din ziar este faptul că sunt eligibile doar femeile tinere şi fără niciun fel de obligaţie… Cele care nu corespund acestor cerinţe nu au şanse de reuşită.

Prin urmare, încercarea celor şase femei de a evada, de a lăsa în urmă sărăcia şi nefericirea conjugală la care au fost condamnate de o lume aflată în paragină se dovedeşte a fi oarecum zadarnică. Cu atât mai mult cu cât o parte dintre ele nici măcar nu înţeleg ce presupune domeniul în care vor lucra.

Dar speranţa moare întotdeauna ultima…

Marţi, 1 decembrie, teatrul românesc orădean are dublu motiv de celebrare, deoarece sărbătoreşte şi Ziua Naţională a României. Cu această ocazie, de la ora 19:00, la Sala Mare sunteţi  invitaţi să retrăiţi cele mai frumoase momente din spectacole îndrăgite ale ultimelor stagiuni, precum: SCRIPCARUL PE ACOPERIŞ, OMUL DIN LA MANCHA, LEONCE ŞI LENA, ÎNDRĂGOSTIŢII DIN ANCONA şi multe altele, urmărind spectacolul-colaj „BEST OF”. Deoarece este un spectacol închinat publicului orădean în semn de preţuire pentru dragostea cu care a onorat teatrul de-a lungul timpului, intrarea va fi liberă şi se va face pe bază de rezervare.

Cu: Richard Balint, Ioana Dragoș Gajdo, Pavel Sîrghi, Daniel Vulcu, Alexandru Rusu, Petre Ghimbăşan, Anda Tămăşanu, Andrian Locovei, Corina Cernea, Alin Stanciu, Eugen Neag, Georgia Căprărin, George Dometi, Alina Leonte, Mihaela Gherdan, Răzvan Vicoveanu, Sorin Ionescu,Angela Tanko, Anca Sigmirean, Şerban Borda, Denisa Vlad, Emil Sauciuc, Andrei Sabău, Ciuciu Ciprian, Ion Abrudan, Eugen Ţugulea, Sebastian Lupu, Lucia Rogoz, Adela Lazăr, George Voinese, Ion Ruscuţ, Mirela Lupu, Tiberiu Covaci, Florian Silaghi, Zentania Lupşe, Igor Lungu,  Andrei Fazecaş, Florian Chelu

de Oleg Bogaev, Regia artistică: Ștefan Iordănescu

Când ești pus în situația de a-ți ajuta aproapele aflat în suferință, ce faci? Fugi, sperând că nu te-a văzut nimeni sau stai și lupți pentru a-l salva?

Piesa lui Oleg Bogaev se bazează pe un puternic oximoron – lumină și întuneric. „Sunt două căi pe care le poate urma omul pe pământ: ascensiunea spirituală sau degradarea morală”. Oamenii din scenele închipuite de dramaturgul rus sunt duri, sarcastici, nu se jenează să-și arate problemele morale – un portret al omului contemporan, s-ar zice – care-și pune întrebări, dar nu oferă și nici nu caută răspunsuri.

un scenariu de Gavriil Pinte, cu inserții de George Banu și Monique Borie

Episodul LEAR face parte dintr-un ciclu mai amplu intitulat ÎN INIMA NOPȚII,  proiect care pleacă de la piese shakespeariene. Din acest ciclu face parte și Episodul HAMLET, spectacol realizat de asemenea la Teatrul „Regina Maria” din Oradea, într-un spațiu similar. Un proiect comunitar despre forţa magică a teatrului într-un spaţiu public deschis şi închis totodată, despre certitudinile şi incertitudinile nopţii…  i-luminate.

ÎN INIMA NOPŢII – EPISODUL LEAR pleacă de la subiectul textului shakespearian, şi anume un rege care doreşte să abdice şi să-şi împartă regatul celor trei fiice ale sale, dar înainte de a lua orice decizie le cere acestora să-şi exprime dragostea pe care i-o poartă. În urma dovezilor de afecţiune, hotărăşte să-şi alunge fiica cea mică pentru sinceritatea şi naturaleţea mărturisirii, ca mai apoi să fie repudiat de fiicele cele mari şi cu mintea tulburată de suferinţă, să rătăcească la întâmplare. Dar în jurul subiectului se construieşte un spectacol despre noaptea minții, noaptea rătăcirilor, despre o lume ce se îndepărtează de rațiune și dragoste și se instalează în teritorii traversate de ură, violență, complot, exil, alienare, crimă,  pentru ca, în cele din urmă, să caute cu fervoare, la capătul nopții, drumul spre lumină.

„Teatrul luptă cu spaimele iscate de întuneric. El e un remediu contra temerilor ivite din beznă. Facem teatru în plină noapte de teama Nopţii înseşi. Şi, totodată, din dorinţa de a uita rătăcirile zilei. Jucăm ca să ne salvăm! De noapte, de zi! Mereu şi pentru totdeauna, la răscruce!” (George Banu)

dramatizare după Ion Creangă, într-un spectacol inedit

Poveştile nemuritoare ale lui Ion Creangă au luminat copilăria multor generaţii. „Ivan Turbincă” face parte din seria celor mai cunoscute şi iubite poveşti, o îmbinare de satiră şi umor, care poate încânta depotrivă copii, părinţi şi bunici. Istoriseşte povestea unui ostaş rus trimis la vatră, care se hotărăşte să pornească în lume, având la el doar puţinul ce i s-a oferit după eliberare. Călătoria sa, însă, va fi una prielnică, deoarece lucrurile iau o tunură neobişnuită: dovedind că are un suflet bun, Dumnezeu îi îndeplineşte, drept răsplată, dorinţa de a-i blagoslovi turbinca, ca să poată intra în ea orice va porunci Ivan. Văzându-se cu turbinca fermecată, îşi ia nasul la purtare şi face felurite năzdrăvenii, pentru că „dacă-i dai nas lui Ivan, se urcă pe divan”, dar acestea îi pricinuiesc lui Dumnezeu supărare. Drept urmare este pedepsit pe măsura purtării sale nesăbuite.

de A.P. Cehov

Se vinde sau nu se vinde? Se taie sau nu se taie livada? Iată două întrebări pe al căror răspuns se împleteşte întreaga poveste din spectacolul „Livada de vişini”.

O moşiereasă frivolă, două fiice, un frate imatur şi un ţăran parvenit încercă să găsească un răspuns mulţumitor la cele două întrebări.

Un an, patru anotimpuri, patru acte dinamice compun cadrul general al piesei. Un tânăr pseudo-intelectual şi revoluţionar, o slujnică cochetă, dornică de mondenităi, un lacheu ce se crede confidentul stăpânei, o bătrână iluzionistă ce încearcă să recreeze reveria realităţii, un încurcă-lume şi un pierde-vară, care întruchipează imaginea unui cuplu de bufoni, separaţi doar de scopul în viaţă: dragoste şi bani, şi un bătrân servitor uitat de moarte, întrunesc tabloul de caractere comice al acestei piese, care prind contur şi se desfăşoară pe fondul dramatic al realităţii.

Livada de vişini transcende simplul ei statut de proprietate şi însumează un întreg univers simbolic, de la spaţiu copilăriei – spaţiu identitar al familiei Andreev, până la simbol al unei lumi vechi, aflate în declin, care este ameninţată de ideologii de viaţă noi şi antitetice.

Alexandru Dabija propune un spectacol prin care urmărește să-i redea lui Cehov ceea ce este al lui Cehov, și anume: comedia.

Un musical de Dale Wasserman

Omul din La Mancha, bazat pe romanul epic din secolul al XVII-lea al lui Cervantes (Don Quijote), este un musical remarcabil, emoționant și tulburător totodată, fiind unul dintre primele spectacole care au pus în valoare o operă literară de o asemenea anvergură.

Producția originală scrisă de Dale Wasserman, pe muzica lui Mitch Leigh și versurile lui Joe Darion s-a jucat pe Broadway începând din 1965; a avut peste 2.300 de reprezentații și a câștigat cinci premii Tony, inclusiv premiul pentru Cel Mai Bun Musical. S-a reluat apoi, de-a lungul timpului, încă de patru ori pe Broadway, devenind una dintre cele mai longevive producții de acest gen.

Anul 2015 este unul important in istoria acestui musical, deoarece se împlinesc 50 de ani de la prima reprezentație a spectacolului. A fost adaptat și s-a jucat în țări precum Franța, Japonia, Spania, Germania, Chile, Rusia, Ungaria, etc., dar și în România – în producția Teatrului Național București (în anul 2001, în regia lui Ion Cojar) și la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova (în 2008, cu Tudor Gheorghe în rolul lui Don Quijote).

Cu toții vom deveni părtași la povestea bătrânului Alonso Quijana, care se crede cavaler rătăcitor, pe numele său Don Quijote de la Mancha, un om în căutarea unui vis de împlinit. În ciuda tuturor greutăților, Don Quijote și credinciosul său scutier, Sancho Panza, pornesc pe drumul ce-i va duce în căutarea cavalerismului, a adevărului și a purității într-o lume care pare dominată de disperare și păcat.

de Anthony Neilson

E Ajunul Crăciunului, iar un elf aterizează într-un depozit plin cu jucării furate. Gary, care nu e pe deplin convins de identitatea intrusului, îl sună pe Simon, care pune și el la îndoială sănătatea mintală a amicului său. Cei doi îl înteroghează pe intrus, care îi imploră să-l elibereze: pentru că e reținut de la treaba pe care o are de dus la capăt.

Piesa „Seara de Ajun” e o tragicomedie fascinantă, în care Gary și Simon, alături de prietena prostituată a lui Gary – Cherry, se ceartă pentru a descoperi ce înseamnă cu adevărat Crăciunul, cine ia ultimul cowboy și dacă piticul îmbrăcat în costum de elf e, într-adevăr, un spiriduș al lui Moș Crăciun.

Premiera mondială a spectacolului bazat pe această piesă a avut loc la The Red Room în Londra, în decembrie 1995.

Teatrul Regina Maria din Oradea vine în ajutorul dascălilor prin oferta de spectacole-lectură care să completeze programa școlară.

Spectacolele-lectură propuse de Teatrul Regina Maria constituie un demers interdisciplinar care are ca obiective principale dezvoltarea gustului pentru lectură şi reînvierea interesului pentru literatura românească, deoarece lectura este o formă de însuşirea a nuanţelor gândirii şi o cale directă de facilitare a exprimării cu claritate a ideilor. De asemenea, importanţa acestei iniţiative se desprinde şi din faptul că tinerii cititori sunt invitaţi să facă o scurtă incursiune în lumea teatrului, acolo unde personajele prind viaţă şi totul se transformă în mişcare - elevi de toate vârstele pot astfel observa culisele unui act teatral.

Lista de spectacole-lectură din această stagiune cuprinde următoarele titluri:

  • MEȘTERUL MANOLE de Lucian Blaga, regia Elvira Platon-Rîmbu
  • MOMENTE ȘI SCHIȚE de I.L. Caragiale, regia Florian Silaghi
  • IONA de Marin Sorescu, regia Emil Sauciuc

La cererea școlilor, putem pregăti și alte spectacole-lectură. Pentru informații și rezervări, vă rugăm să ne contactați!

Trupa Iosif Vulcan:

Trupa Arcadia:

×

TOP