de Hubay Miklós
Premieră pe ţară  în limba română
Traducerea: Elisabeta Pop, Attila Fekete, Otto Szombati Gille

Adaptarea scenică şi regia artistică:  Dan Alecsandrescu
Asistent regie:  Eugen Ţugulea
Scenografia:  Emilia Jivanov
Aranjamente muzicale şi interpretare:  Florian Chelu
Data premierei:  26 februarie 1987

Având alura unui poem dramatic, „Cele trei nopți ale unei iubiri” este o piesă simbolică și poetică, a cărei acțiune este proiectată pe fundalul tragic al celui de-al Doilea Război Mondial. Piesa deapănă firul poveștii de dragoste, emoționante prin efemeritatea ei, dintre Iulia și Balint-Poetul. Tinerii căsătoriți locuiesc într-o imensă casă goală din Budapesta, însă oaza lor de liniște se dovedește iluzorie. Cei doi și grupul lor de prieteni boemi se intersectează cu reprezentanții lumii din afară – Judecătorul și soția lui, Căpitanul, Responsabilul cu alarma aeriană și alții – aducători de premoniții sumbre. Într-adevăr, Balint va fi forțat să plece în război și nu se va mai întoarce. În urmă el lasă o existență scurtă, dar plină de ardoare: a iubit pasional, a legat prietenii adevărate, a fost generos, sincer, pur. Moartea sa absurdă nu curmă numai povestea de dragoste, ci anulează potențiala operă a Poetului ce va rămâne fără biografie.

Din piesă răzbate vocea unui umanist care spune un NU hotărât războiului, catastrofelor și traumelor pe care le implică acesta, astfel încât „Cele trei nopți ale unei iubiri” dobândește o deschidere spre universalitate, prin accentele sale de tragedie modernă.

Distribuţia:

Bálint:  Daniel Vulcu
Iulia:  Mariana Presecan
Viktor:  Nicolae Barosan
Doctor Szegilongi Lajos:  Ion Mâinea
Melitta:  Cristina Şchiopu
Henker Frigyes:  Ion Abrudan
Sándor:  Emil Sauciuc
Károly:  George Voinese
Responsabilul cu alarma aeriană:  Marcel Segărceanu
Cei trei crai de la Răsărit:  Tiberiu Covaci, Laurian Jivan, Dorin Presecan
Florăreasa:  Ileana Iurciuc
Csilla:  Mariana Vasile

Regia tehnică:  Elena Varlam
Sufleur:  Iuliana Chelu
Lumini:  Vasile Blejan, Iosif Balogh